Pare de necrezut, dar uleiul este un aliment esential al bucatariei cotidiene, mai ceva ca „sarea in bucate”. Poate ca de paine ne mai lipsim, la dulciuri am renuntat, dar cand nutritionistul ne intreaba „cat ulei consumi zilnic?”, ramanem pe ganduri. Pana la urma, indiferent de cat de bun sau periculos este, uleiul are un dar special: schimba ca prin farmec gustul oricarui aliment fad.
Uleiurile sunt grasimi care la temperatura camerei se prezinta sub forma lichida si provin din diferite plante sau peste. Printre cele mai cunoscute si utilizate sunt: uleiul de floarea-soarelui, de porumb, din seminte de bumbac, masline, soia. Sunt, insa, si uleiuri folosite in mod special pentru aroma aparte, cum ar fi cel de nuca si susan. Mai nou, si in supermarketurile romanesti, se gasesc uleiul de in si cel de canepa, considerate „new entry”. Uleiul de in este benefic in special pentru femei (combate si previne celulita), iar uleiul de canepa este ideal pentru intreaga familie. Exista si multe alimente cu un continut ridicat de ulei, cum ar fi alunele, maslinele, unele specii de peste, avocado.
De asemenea, maioneza, unele sosuri pentru salate sau margarina fara grasimi trans sunt bogate in uleiuri. Insa, cele mai multe uleiuri au si un continut ridicat de grasimi monosaturate sau polisaturate si unul scazut de grasimi saturate. Uleiurile vegetale nu contin colesterol. Exista si cateva exceptii, cum ar fi uleiul de nuca de cocos sau uleiul din miezul samburilor de palmier care au un continut bogat de grasimi saturate, iar din punct de vedere nutritional ar trebui considerate grasimi solide.
Acizii grasi mono si polisaturati gasiti in peste, alune si uleiuri vegetale nu cresc nivelul LDL – colesterolului (colesterolul „rau”) in sange. Pe langa acizii grasi esentiali, uleiurile constituie o importanta sursa de vitamina E. Uleiurile consumate in cantitate moderata sunt benefice pentru sanatate, insa nu si pentru silueta. Nu degeaba nutritionistii ne recomanda doar o lingurita de ulei pe post de dressing in salatele de vara, atunci cand vrem sa slabim. Pentru ca atat uleiurile, cat si grasimile solide contin aproximativ 120 de calorii/lingura. Este foarte important ca majoritatea grasimilor pe care le consumam sa fie polisaturate sau monosaturate, primele continand acizi indispensabili pentru sanatatea organismului – acizi grasi esentiali.
Uleiurile isi accelereaza autooxidarea atunci cand sunt supuse la temperaturi inalte. Cand temperatura uleiului depaseste temperatura sa de ardere sau, si mai grav, temperatura de fierbere, apar compusi toxici, cu proprietati carcinogene. Pe de alta parte, grasimile nesaturate se transforma prin prajire in acizi grasi trans care sunt foarte nocivi pentru organism. Acizii grasi trans cresc colesterolul, precum si riscul dezvoltarii aterosclerozei, cresc coagularea sangelui ducand la riscul formarii de cheaguri pe vase si, de asemenea, cresc inflamatia.
Daca pe eticheta produselor cumparate apare termenul de grasimi vegetale hidrogenate – acest aliment trebuie evitat, mai ales de catre copii. Hidrogenarea da margarinei consistenta sa cremoasa sau aspectul usor, firav, al foilor de pateuri din produsele de patiserie. Uleiurile vegetale nesaturate, care sunt supuse o perioada indelungata sau chiar si numai o jumatate de ora la temperatura normala de prajire (180 grade C), contin un compus toxic ce se formeaza in ulei din oxidarea acidului linoleic – HNE.
Acest compus este foarte usor absorbit in alimentele prajite si reactioneaza cu proteinele, cu acizii nucleici ADN si ARN si cu alte molecule. Au fost descrise o serie de afectiuni legate de acest compus: ateroscleroza, atacuri cerebrale, Parkinson, Alzheimer, boli hepatice. Prin urmare, se recomanda evitarea alimentelor prajite pentru a nu mai adauga si alti compusi toxici in plus peste substantele nocive din alimentele conservate sau prelucrate.
Uleiul refolosit creste nivelul produsilor toxici!
Studii recente efectuate pe animale au demonstrat efectul nociv al produsilor de degradare rezultati in urma incalzirii uleiului, incluzand intarziere in crestere, dezechilibru enzimatic, marirea ficatului si a rinichilor. O problema importanta este ca uleiul refolosit se absoarbe mult mai rapid in alimentele prajite decat cel nou folosit in preparare, ceea ce creste nivelul de produsi toxici in alimentele respective.
Pe langa prevenirea unor boli cronice, o dieta bogata in acizi grasi Omega 3 asigura mentinerea unui aspect frumos, tonic si tanar al pielii. Caracterul anti-inflamator pe care-l exercita nutrientii existenti in acizii grasi esentiali ajuta la combaterea aparitiei premature a ridurilor, celulitei si a pierderii elasticitatii pielii, dar si la repararea tesuturilor acesteia. Prin actiunea lor vasodilatatoare si de prevenire a formarii cheagurilor de sange, acizii grasi Omega 3 si Omega 6 ajuta la mentinerea sanatatii, frumusetii si supletei picioarelor.
Un raport optim de acizi grasi Omega 6 si Omega 3 ajuta la combaterea celulitei, prin reducerea inflamatiilor pielii, eliminarea lichidelor si imbunatatirea circulatiei. Atat Omega 3, cat si Omega 6 sunt acizi grasi esentiali, pe care organismul nostru nu poate sa-i sintetizeze, de aceea trebuie luati din alimentatie. Ei se gasesc cu precadere in: canepa, varza, spanac, conopida, floarea-soarelui, dovleac, rapita, nuci, soia, cod, ton, somon, broccoli, seminte de in etc.
Ulei de masline, doar in vase de inox
Retine! Daca consumi alimente prajite, cel mai bun ulei pentru prajit este uleiul de masline si este indicat sa folosesti vase de inox, nu din fier, cupru sau metal galvanizat. De asemenea, indeparteaza cat de mult din resturile ramase in ulei inainte de a pune o noua sesiune la prajit si elimina toate urmele de ulei vechi depuse pe tigaie sub forma unui strat lipicios si inchis la culoare. Un alt beneficiu al uleiului de masline este formarea rapida a unei cruste pe suprafata alimentelor impiedicand absorbtia uleiului in produsul respectiv, care va fi mult mai putin gras decat cele prajite in alte uleiuri.