Un antibiotic mega-eficient, care distruge cele mai rezistente tulpini bacteriene!

Cercetătorii au descoperit un nou antibiotic, care s-a dovedit foarte eficient în testele pe şoareci de laborator împotriva anumitor tulpini bacteriene rezistente, iar noul medicament ar putea fi disponibil pentru uz uman în următorii cinci-şase ani.
„În următorii cinci-şase ani, dacă totul merge bine, medicamentul teixobactin ar putea deveni primul membru al unei noi clase de antibiotice” a declarat Kim Lewis, cercetător la Universitatea Northeastern din Boston, principalul autor al studiului publicat în revista ştiinţifică britanică Nature.

Teixobactina este o moleculă naturală pe care Lewis şi colegii săi au descoperit-o după ce au analizat circa 10.000 de compuşi extraşi din bacteriile provenite din sol şi cultivate folosind o nouă metodă brevetată de compania farmaceutică americană NovoBiotic.

Principalele antibiotice folosite pe scară largă în prezent în lume au fost dezvoltate între anii 1940 – 1960, pornind de la substanţe naturale, dar, începând din anii 1980, cercetările s-au concentrat asupra moleculelor de sinteză, derivate sau nu dintr-un antibiotic natural.

Recomandări

50% din pacienţii români nu respectă tratamentul corect cu antibiotice

Antibiotice în exces – cum ne afectează sănătatea?

Rezultatele au fost dezamăgitoare, permiţând descoperirea a foarte puţine antibiotice noi, în timp ce rezistenţa agenţilor patogeni nu încetează să crească, fiind pe punctul de a deveni o ameninţare la scara globală.

Potrivit unei comisii de experţi reuniţi de Guvernul britanic, rezistenţa microbilor la antibiotice ar putea cauza „10 milioane de morţi pe an” la nivel global, în 2050, ducând la o scădere a PIB-ului (Produsului intern brut, n.r.) mondial cu între 2 şi 3,5%.

Noul antibiotic a fost testat pe şoareci şi, potrivit studiului, s-a dovedit eficient împotriva unor bacterii precum Clostridium difficile, care provoacă diaree, stafilococul auriu, care provoacă toxiinfecţii alimentare şi uneori septicemii, dar şi împotriva Mycobacterium tuberculosis, care provoacă tuberculoza.

Aceste trei tipuri de bacterii au dezvoltat o foarte mare rezistenţă la antibioticele clasice.

Pentru dezvoltarea noii molecule antibiotice, cercetătorii au pus la punct o metodă de cultivare a bacteriilor, care în trecut nu puteau fi crescute în laborator, folosind ca substrat microorganisme, într-o „cameră de difuzie” introdusă în sol pentru o durată de două săptămâni.

Compuşii obţinuţi astfel au fost testaţi pe rând, ceea ce a permis identificarea a 25 de antibiotice, dintre care cel mai promiţător s-a dovedit a fi teixobactina, potrivit lui Lewis, consultant al companiei NovoBiotic.

Acesta antibiotic ucide bacteria prin provocarea unei rupturi în peretele celular, un mod de acţiune similar celui al unui alt antibiotic, vancomicina, utilizat din perioada anilor 1950, adesea ca ultimă soluţie.

După descoperirea vancomicinei, au trecut treizeci de ani până la apariţia rezistenţei microorganismelor faţă de acest medicament, o perioadă care ar trebui să fie şi mai lungă în cazul teixobactinei, ţinând cont de caracteristicile noului antibiotic, potrivit cercetătorului.

Printre alte avantaje, savanţii au evidenţiat şi lipsa efectelor secundare observabile în cazul şoarecilor.

Lewis a declarat că, în aşteptarea testelor clinice pe oameni, care ar trebui să aibă loc în următorii doi ani, cercetătorii trebuie să amelioreze proprietăţile farmaceutice ale produsului, mai ales „stabilitatea”.

Mai mulţi experţi au salutat descoperirea teixobactinei.

„Într-un domeniu dominat de tristeţe, lucrările lui Lewis şi ale colegilor săi oferă speranţa că inovaţia şi creativitatea vor permite rezolvarea crizei antibioticelor”, a declarat Gerard Wright, un biochimist canadian.

Profesorul Neil Woodford, responsabil în cadrul departamentului britanic însărcinat cu problema rezistenţei antimicrobiene, şi-a arătat, la rândul său, bucuria pentru „acest pas înainte”, subliniind însă că noul antibiotic nu este eficient împotriva bacteriilor gram negative precum E. coli şi Klebsiella, care devin, de asemenea, din ce în ce mai rezistente la antibiotice.

Sursa: Mediafax