Un bărbat paralizat merge din nou, datorită unui transplant de celule

Un bărbat din Bulgaria, care era paralizat de la brâu în jos, după ce a fost înjunghiat în spate, poate să meargă cu ajutorul unui cadru după ce a fost supus unui transplant de celule prelevate din propriul nas pentru a reface traseul nervos al coloanei vertebrale, informează Reuters, citată de Mediafax..

Tehnica medicală, descrisă drept un progres de un studiu publicat în revista Cell Transplantation, a implicat efectuarea unui transplant al unor celule care alcătuiesc teaca bulbului olfactiv în coloana vertebrală pentru a construi „o punte nervoasă” între două regiuni secţionate ale acesteia.

„Credem că procedura reprezintă un progres care, pe măsură ce va fi dezvoltat, va duce la o schimbare istorică a situaţiei cu care se confruntă în prezent persoanele infirme din cauza leziunilor asupra coloanei vertebrale”, a spus Geoffrey Raisman, profesor în cadrul Institutului de neurologie al University College din Londra (UCL), care a condus cercetarea.

Recomandări

Vaccin antigripal: află cum te poţi feri de gripa sezonieră!

Beneficiile consumului de acizi graşi Omega 6, confirmate de experţii Harvard!

Pacientul în vârstă de 38 de ani, bulgarul Darek Fidyka, a rămas paralizat după ce a fost înjunghiat în spate, în 2010. După 19 luni de tratament, bărbatul este capabil să execute o serie limitată de mişcări voluntare şi îşi poate simţi, deşi foarte puţin, picioarele, potrivit medicilor care l-au tratat.

Fundaţia Nicholls pentru Leziuni ale Coloanei Vertebrale, o organizaţie caritabilă din Marea Britanie, care a finanţat parţial cercetarea medicală, a anunţat, într-o declaraţie, că starea de sănătate a lui Fidyka se ameliorează mai mult decât se aşteptau medicii, iar bărbatul este acum capabil să şofeze şi să ducă o viaţă mai apropiată de cum era înainte de a fi înjunghiat, prin prisma gradului de dependenţă de alte persoane.

Geoffrey Raisman, specialist în leziuni ale coloanei vertebrale în cadrul UCL, a colaborat cu chirurgii de la Spitalul Universitar din Wroclaw, în Polonia, pentru a îndepărta unul dintre cei doi bulbi olfactivi ai pacientului, care sunt responsabili de simţul mirosului. Apoi, medicii au transplantat celulele care alcătuiesc teaca bulbului olfactiv (olfactory ensheathing cells/OEC, n.r.) şi fibroblastele nervului olfactiv (ONF) în regiunea lezată din coloana vertebrală.

Medicii au folosit o punte nervoasă construită între cele două capete ale coloanei vertebrale din regiunea în care fibrele nervoase din şira spinării fuseseră secţionate, potrivit studiului.

Celulele OEC se găsesc atât în sistemul nervos periferic, cât şi în cel central. Împreună cu celulele ONF (fibroblaste, celule ale ţesutului conjunctiv, n.r.), acestea alcătuiesc mănunchiuri de fibre nervoase care pornesc de la nivelul mucoasei nazale şi merg până la bulbul olfactiv, unde este localizat simţul mirosului.
Când fibrele nervoase care transportă semnalele privind mirosul sunt lezate, sunt înlocuite de noi fibre care se conectează la bulbul olfactiv, au explicat savanţii.

Celulele OEC ajută în cadrul acestui proces prin redeschiderea suprafeţei bulbilor olfactiv pentru a permite intrarea noilor fibre nervoase, ceea ce i-a făcut pe Raisman şi echipa lui să creadă că transplantarea acestor celule în zona lezată a coloanei vertebrale ar putea contribui la „reconectarea” fibrelor nervoase întrerupte.

Potrivit lui Raisman, tehnica de conectare a fibrelor nervoase cu ajutorul grefelor prelevate din cadrul aceluiaşi organism a fost folosită în cadrul unor studii pe animale de mai mulţi ani, dar niciodată în combinaţie cu celulele care alcătuiesc teaca bulbului olfactiv (OEC).

„Folosirea celor două tipuri de celule pare să funcţioneze, dar mecanismul prin care ele interacţionează este încă neclar”, a declarat profesorul Raisman.

Experţi care nu au fost implicaţi în cercetare au spus că rezultatele oferă speranţă, dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege mecanismul care a dus la acest rezultat promiţător şi de mai mulţi pacienţi trataţi cu această metodă, înainte de o evaluare corectă a potenţialului procedurii.

Geoffrey Raisman şi echipa sa plănuiesc acum să repete procedura asupra a trei până la cinci pacienţi în următorii cinci ani. „Acest lucru va permite o optimizare graduală a procedurii”, a declarat cercetătorul pentru Reuters.