În luna decembrie 2014, un nou medicament contra cancerului ovarian la pacientele cu mutaţie genetică BRCA patogenă a primit autorizaţia de punere pe piaţă din partea Comisiei Europene.
Acesta este primul tip de tratament de întreţinere la paciente adulte cu recidivă de carcinom ovarian seros epitelial de grad înalt cu mutaţia BRCA (germinală şi/sau somatică), neoplazie de trompă uterină sau neoplazie peritoneală primară, cu răspuns, complet sau parţial, la chimioterapia pe bază de platină.
Medicamentul conţine substanţa activă Olaparib şi va fi disponibil sub formă de capsule (400 mg x 2/zi).
Cancerul ovarian face peste 1.000 de victime, anual, în România
În lume, aproximativ 240.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer ovarian, iar cca 150.000 de femei mor in fiecare an, potrivit Globocan 2012. Această statistică arată că femeile cu acest tip de cancer au cea mai mică rată de supravieţuire.
În România, cancerul ovarian reprezintă cea de-a cincea formă de cancer ca frecvenţă, la femei. În fiecare an, în ţara noastră se raportează peste 1.800 cazuri noi de cancer ovarian, iar peste 1.000 de femei mor anual din cauza acestei boli, potrivit aceleiaşi surse.
Olaparib, prima moleculă dintr-o nouă clasă de medicamente
Olaparib este un inhibitor potent al enzimelor poly (ADP-riboză) de tip polimerază (PARP) care foloseşte o deficienţă în reparea continuă a ADN a ţesutului tumoral, deci induce moartea celulară cu predilecţie în celula tumorală.
Lynparza este un medicament cu mecanism inovator, primul inhibitor de polimerază PARP aprobat pentru paciente cu carcinom ovarian sensibil la compuşi de platină cu mutaţie BRCA, paciente care vor fi identificate pe baza unui test diagnostic validat.
„Suntem dedicaţi, prin toate eforturile noastre, să aducem acest tip de tratament atât de necesar pacientelor cu cancer ovarian, ale căror opţiuni terapeutice sunt la ora actuală extrem de limitate. Anunţul privind aprobarea Lynparza (medicamentul care conţine Olaparib) marchează un pas important în dezvoltarea noilor generaţii de terapii ţintite, iar acesta este un medicament inovator care va schimba considerabil viaţa pacienţilor cu cancer mamar, pancreatic, gastric”, afirmă Radu Răşinar, Director General AstraZeneca România.
Decizia Comisiei Europene se aplică în totalitate celor 28 de ţări membre, ca de altfel şi Norvegiei, Islandei şi Liechtenstein.
Aprobarea noului medicament s-a bazat pe datele din studiul clinic 191, un studiu de fază 2 care a evaluat eficacitatea şi siguranţa clinică a olaparib la pacientele adulte cu carcinom ovarian seros epitelial de grad înalt recidivat, comparativ cu placebo. Studiul 19 a demonstrat că tratamentul de întreţinere cu olaparib a prelungit semnificativ supravieţuirea fără progresie a pacientelor care aveau mutaţie patogenică BRCA, comparativ cu placebo: valori mediane de 11,2 luni vs 4,3 luni (RR 0,18; 95% IÎ 0,10 0,31; p Cele mai frecvente evenimente adverse asociate cu olaparib în monoterapie au fost de intensitate uşoară şi moderată: greaţă, vărsături, oboseală şi anemie.
Dr. Dragoş Median, Departamentul de Oncologie Ginecologică – Spitalul Clinic Filantropia, susţine: “Decizia EMA de a autoriza utilizarea olaparibului în tratamentul cancerului de ovar aduce un nou medicament într-o luptă în care există puţine variante terapeutice. Remarcabilă însă este impunerea a două abordări noi în managementul acestei boli: introducerea conceptului de tratament de întreţinere cu obţinerea controlului pe termen lung al bolii, precum şi introducerea conceptului de tratament ţintit, prin definirea foarte precisă, pe baza analizei genetice, a pacientelor care vor beneficia de acestă terapie”.
Cancerul ovarian şi mutaţia genetică BRCA
În Europa, cancerul ovarian este al cincilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la femei şi a şasea cauză de mortalitate, acestea în primul rând din cauza diagnosticului tardiv care înrăutăţeşte considerabil prognosticul. Pentru aproximativ 61% din pacientele al căror cancer ovarian este metastazat la momentul diagnosticului, rata supravieţuirii la 5 ani este de numai 27%.
Aproximativ 15% dintre pacientele diagnosticate cu cancer ovarian au mutaţii patogenice BRCA. Aceste mutaţii afectează negativ procesul normal de reparare continuă a ADN necesar supravieţuirii. Ca urmare, tocmai aceste paciente la care repararea ADN se face defectuos, vor răspunde cel mai bine la tratamentul cu inhibitori PARP, ştiind că mecanismul de acţiune al acestei clase este bazat şi el pe inhibiţia reparării ADN. Astfel, celula canceroasă atacată simultan pe două căi va lua ireversibil calea morţii celulare.
Această abordare terapeutică, şi anume de a profita de un defect genetic pre-existent, numită letalitate sintetică de tip chimic, reprezintă un nou mecanism de acţiune al unui agent anti-cancer.
De menţionat că celula tumorală are nevoie de o viteză a reparării ADN mult superioară celulei normale, fapt ce explică sensibilitatea mult mai mare a celulei tumorale la inhibitorii de PARP .