Una din patru persoane suferă de această boală de ficat la nivel global

O boală de ficat face ravagii în rândul adulților la nivel mondial. Aceasta poartă numele de steatoză hepatică nonalcoolică sau boala ficatului gras. Din păcate, nu dă simptome decât foarte târziu și poate avea consecințe grave asupra sănătății.

În contextul Zilei Mondiale a Ficatului, medicii atrag atenția că această boală de ficat nu este suficient diagnosticată și tratată. Iar evoluția steatozei hepatice este de cele mai multe ori silențioasă, pacientul apelând la medic când boala este deja într-un stadiu avansat.

Potrivit statisticilor, aproape un sfert din populația adultă suferă de steatoză hepatică. Asta înseamnă una din patru persoane la nivel global.

Recomandări

Regim alimentar pentru ficatul gras. 15 alimente de evitat, 15 alimente de consumat

Medicamente toxice pentru ficat – cresc riscul de ficat gras și ciroză. Nu le lua pe…

Pentru prevenirea apariției complicațiilor, specialiștii recomandă screeningul preventiv prin efectuarea unei ecografii abdominale anuale, care ajută la diagnosticul precoce al acestei afecțiuni.

În lipsa unui tratament și a continuării regimului alimentar necorespunzător, steatoza hepatică poate progresa în afecțiuni mult mai grave. Printre acestea se numără diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, fibroza hepatică, ciroza hepatică sau cancerul de ficat.

Datele statistice arată că afecțiunile ficatului netratate corespunzător și la timp conduc anual la 2 milioane de decese.

Semne că ai o boală de ficat

De cele mai multe ori, ficatul gras (steatoza hepatică) este descoperit la analize de rutină, când valorile enzimelor hepatice TGO/TGP, ale trigliceridelor, colesterolului, glicemiei și markerilor virali (Ag HBs, anticorpii Anti VHC) sunt cu mult peste limitele normale.

Unele persoane pot prezenta anumite simptome, dar deseori acestea apar în stadii tardive, când boala este într-o fază evolutivă avansată.

Această boală de ficat, steatoza hepatică nonalcoolică, este dificil de identificat de către pacient deoarece nu se manifestă prin simptome specifice. De aceea este recomandat ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să facă anual o ecografie abdominală pentru a-și verifica sănătatea ficatului. Ficatul gras este o afecțiune cu evoluție progresivă și uneori este diagnosticată în stadii avansate de boală. Cu cât este depistată mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari și poate fi evitată evoluția spre forme severe, a declarat prof. dr. Mihai Mircea Diculescu, medic primar gastroenterologie, șef de clinică Gastroenterologie 2 Institutul Clinic Fundeni.

Printre manifestările care pot sugera existența unei boli de ficat se numără:

• Durere în partea dreaptă a abdomenului, chiar sub coaste
• Apetit redus
• Scădere în greutate
• Senzație de oboseală extrem
• Greață
• Dureri abdominale
• Umflarea abdomenului
• Lipsa de energie
• Mâncărimi ale pielii
• Hemoragie nazală
• Creșterea în volum a sânilor la bărbați (ginecomastia)
• Vene în pânză de păianjen (telangiectazii)

Cine e la risc să dezvolte ficat gras

Potrivit Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH), printre factorii de risc implicați în instalarea steatozei hepatice nonalcoolice se numără:

• vârsta – boala afectează cu precădere adulții aparent sănătoși, cu vârsta peste 35 de ani
• obezitatea – persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse la această boală de ficat
• diabetul zaharat de tip 2
• dislipidemia
• sindromul metabolic
• fumatul
• alimentația bogată în grăsimi
• consumul de sucuri îndulcite și energizante

Cât privește tratamentul steatozei hepatice nonalcoolice, acesta se bazează pe 3 piloni principali, adaugă prof. dr. Mihai Mircea Diculescu: modificarea stilului de viață, tratamentul patologiilor asociate și tratament medicamentos hepatotrop cu agenți medicamentoși a căror eficacitate a fost demonstrată clinic.

Totodată, SRGH atrage atenția că tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să se facă conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care și-au dovedit eficacitatea în studii clinice. Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar, dacă compoziția lor nu este clar studiată.