Unul din șapte români internați în spital suferă de această boală a inimii

O boală a inimii extrem de des întâlnită în rândul românilor care au nevoie de spitalizare este insuficiența cardiacă, arată datele unui nou studiu.

Potrivit statisticilor, această boală a inimii afectează aproape 5% din populația României. Adică aproximativ un milion de români!

La nivel mondial, peste 64 de milioane de persoane erau confirmate cu diagnosticul de insuficiență cardiacă în 2017, arată datele studiului Global Burden of Disease, publicat în prestigioasa revistă medicală The Lancet.

Recomandări

Cine suferă de insuficiență cardiacă: femeile sau bărbații, tinerii sau vârstnicii?

Tratament pentru insuficiența cardiacă – medicamente indicate

Noile date ale studiului realizat de Syreon Research Institute arată că unul din șapte pacienți adulți spitalizați în 2019 a avut la externare acest diagnostic, secundar sau principal.

Datele au ca sursă raportările oficiale din peste 500 de spitale din România în anul 2019. Patru milioane de cazuri au fost analizate la nivel național, dintre care aproximativ 600.000 de cazuri externate cu un diagnostic principal sau secundar de insuficiență cardiacă.

Scade vârsta la care se instalează această boală a inimii

Totodată, studiul mai relevă faptul că aproximativ 20% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă au fost respitalizați în același an, în același spital, chiar de mai multe ori. Iar durata medie de spitalizare a fost de 6-7 zile.

Îngrijorător este și faptul că unul din trei pacienți spitalizați cu insuficiență cardiacă face parte din categoria de vârstă activă, respectiv 18-64 de ani. Ceea ce denotă o scădere a vârstei la care se instalează această boală a inimii.

Datele obținute sunt extrem de valoroase și ne ajută să ne formăm o imagine clară asupra poverii pe care insuficiența cardiacă o pune pe sistemul de sănătate și pe pacienți. Spitalizările prelungite și repetate pun o mare presiune pe spitale, pe pacienți și pe familiile acestora. Această povară este cu atât mai grea acum, când spitalele și secțiile ATI se află sub efectul pandemiei de COVID-19. Ne așteptăm ca aceste valori să fie mai mari în anii următori, luând în considerare tendințele demografice ale unei populații de 50 de ani sau mai mult, care este din ce în ce mai numeroasă, a declarat dr. Laszlo Lorenzovici, reprezentant al companiei de cercetare.

România este peste media europeană în ceea ce privește mortalitatea cauzată de insuficiență cardiacă și alte boli cardiovasculare (46% UE vs. 60% România). Statisticile arată că acest trend este în creștere, pe fondul îmbătrânirii populației.

Până în anul 2030 se preconizează un scenariu sumbru, și anume că vom asista la dublarea prevalenței insuficienței cardiace și la dublarea numărului de spitalizări din această cauză, implicit și a ratei mortalității.

Pentru a evita acest lucru, este esențială educația sanitară (a pacientului, a familiei, a medicilor de familie), precum și asigurarea accesului pacienților cu IC la terapii moderne, inovatoare, care au demonstrat că pot reduce la jumătate numărul și frecvența internărilor în spital.

Totodată, tratamentul modern crește supraviețuirea și calitatea vieții pacientului cu insuficiență cardiacă.

Depistarea precoce a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă permite intervenţii curative timpurii, cu reducerea considerabilă a ratei de mortalitate şi morbiditate, inclusiv a numărului de spitalizări.

Cum se manifestă insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă decompensată înseamnă o afectare destul de serioasă a mușchiului inimii, care poate duce la afectarea calității vieții, prin apariția unor simptome precum:

• oboseală la cel mai mic efort
• respirație îngreunată
• lipsa poftei de mâncare
• bătăi anormale ale inimii (aritmii sau palpitații)
• senzație de leșin
• mâini și picioare reci, umflate

Care sunt cauzele insuficienței cardiace

De regulă, insuficiența cardiacă este o boală asociată cu vârsta înaintată. Se estimează că, după vârsta de 65 de ani, 10 persoane din 1.000 vor dezvolta insuficiență cardiacă.

Însă studii recente, printre care și cel menționat anterior, arată că și persoanele cu vârste mai tinere se pot confrunta cu această afecțiune.

Printre factorii ce pot contribui la instalarea insuficienței cardiace la vârste tinere se numără:

• obezitatea și comorbiditățile asociate acesteia, precum diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterială sau fibrilația atrială;
• afecțiunile mușchiului cardiac, așa cum este cardiomiopatia dilatativă (favorizată de infecții virale, consum de alcool sau droguri, boli de tiroidă, afecțiuni congenitale etc.);
• boala arterială coronariană;
• valvulopatiile;
• istoricul familial de boli de inimă.

Cum reduci riscul de insuficiență cardiacă

Vestea bună este că insuficiența cardiacă poate fi prevenită, dar măsurile trebuie luate cât mai devreme pe parcursul vieții. Acestea țin de stilul de viață și presupun:

• regim alimentar corect, fără sare și zahăr în exces
• mișcare în fiecare zi
• menținerea greutății corporale în limitele normale
• managementul stresului
• respectarea cu strictețe a tratamentului indicat de medic în caz de