Spălatul frecvent pe mâini cu apă şi săpun este cea mai bună modalitate prin care putem ţine la distanţă coronavirusul, dar care este cea mai eficientă metodă de uscare a acestora? În urma unui mic studiu, cercetătorii britanici au descoperit că şeveţelele de hârtie sunt mult mai sigure decât uscătoarele de mâini pe care le regăsim în băile publice care, de cele mai multe ori, nu fac altceva decât să încarce mâinile cu alte virusuri. În schimb, şeveţelele de hârtie ajută la îndepărtarea germenilor care încă se regăsesc pe mâini chiar şi după ce te-ai spălat.
”O practică bună a spălatului pe mâini ar trebui urmată de o uscare corespunzătoare a acestora. Şerveţelele de hârtie pot reduce răspândirea microbilor şi ar trebui să fie o metodă preferată în locul uscătoarelor de mâini, mai ales în această perioadă în care igiena mâinilor este cea mai eficientă metodă de prevenire a infectării cu COVID-19”, explică Ines Moura, autoarea studiului şi cercetător al Universităţii din Leeds.
Metoda folosită pentru uscarea mâinilor poate ajuta la reducerea contaminării cu microbi, nu doar asupra mâinilor, ci asupra întegului corp şi a obiectelor din jurul nostru, explică autoarea studiului.
”Şerveţelele de hârtie au fost mult mai eficiente în reducerea acestei contaminări”, a spus Moura. ”Acest aspect este important în special în toaletele spitalelor pentru că aceste facilităţi sunt folosite de pacienţi, cadre medicale şi vizitatori şi de cele mai multe ori au ca opţiune aparatele pentru uscarea mâinilor”.
Dr. Miriam Smith, medic boli infecşioase din New York susţine că ”aparatele de uscat mâinile încurajează potenţiala transmitere a microbilor. În contexul pandemiei de COVID-19, şerveţelele de hârtie ar trebui să înlocuiască uscătoarele de mâini în locurile publice pentru a nu răspândi virusul SARS-CoV-2”.
Pentru studiu, patru voluntari şi-au spălat mâinile după ce au fost contaminaţi cu bacteriofag, un virus care distruge bacteriile şi nu este dăunător oamenilor. Mai apoi, participanţii la studiu au fost nevoiţi să-şi usuce mâinile cu ajutorul şerveţelelor de hârtie sau a uscătoarelor care se regăseau în băile spitalelor. Toţi participanţii au purtat câte un şorţ. După uscare, li s-a cerut să-şi treacă mâinile peste şorţ, iar cercetătorii au luat mostre de pe suprafeţele pe care le-au atins precum uşi, mânerele scaunelor, butoanele de lift, balustrade, telefoane etc.
Atât şerveţelele de hârtie, cât şi uscătoarele de mâini au redus semnificativ virusurile de pe mâinile contaminate, dar pe suprafeţele testate s-au regăsit mai multe bacterii după atingerea persoanelor care au optat pentru uscătoarele de mâini decât pentru şerveţelele de hârtie. Mai exact, media de contaminare a suprafeţelor era de 10 ori mai mare după folosirea uscătoarelor de mâini decât după folosirea şerveţelelor. De asemenea, o contaminare de cinci ori mai mare a putut fi observată şi în rândul hainelor şi a suprafeţelor atinse cu hainele după uscarea mâinilor cu aceste dispozitive.