Alertă de poluare masivă în Capitală! Calitatea aerului a atins niveluri de „foarte rău”, avertizează Agenția pentru Protecția Mediului.

Așa cum spune Agenția pentru Protecția Mediului, acest tip de poluare poate avea un impact semnificativ asupra sănătății, mai ales asupra celor cu probleme respiratorii, copiilor și persoanelor vârstnice. În astfel de condiții, este recomandat să se evite expunerea prelungită în aer liber, să se închidă feroneriile și să se folosească măști de protecție, dacă e cazul.

Ce înseamnă „foarte rău” și „extrem de rău” în ceea ce privește calitatea aerului?

„Pe parcursul ultimelor 2 zile, au existat condiții meteorologice nefavorabile dispersiei poluanților, fapt care a condus la înregistrarea unor concentrații foarte ridicate de particule în suspensie – PM10 și PM2.5,” se arată într-un comunicat al instituției.

Avertizarea emisă de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) se referă la niveluri extrem de ridicate de poluare a aerului în București, iar aceasta poate afecta sănătatea oamenilor, în special în condițiile în care valorile unor poluanți au ajuns la niveluri de „foarte rău” și chiar „extrem de rău”. În general, acești indicatori sunt asociați cu concentrații periculoase de particule fine (PM10 și PM2.5), oxizi de azot (NOx), dioxid de sulf (SO2) și monoxid de carbon (CO), care sunt principalii poluanți în aglomerațiile urbane:

Recomandări

Cum pot pensionarii obține reducere de 50% la biletele de tratament și unde le pot folosi

Mica Unire, 24 ianuarie. Zi liberă de la stat de Unirea Principatelor Române

• „Foarte rău” indică faptul că nivelul de poluare poate afecta sănătatea oamenilor și poate duce la exacerbarea afecțiunilor respiratorii și cardiovasculare. Persoanele sensibile, cum ar fi cei cu astm, bronșită cronică, sau alte boli pulmonare, pot resimți o agravare a simptomelor.
• „Extrem de rău” înseamnă un risc serios pentru sănătate, iar efectele poluării sunt vizibile chiar și pentru persoanele sănătoase. Asta poate include dificultăți de respirație, iritații ale ochilor și gâtului, oboseală sau chiar tulburări de somn. Persoanele vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii, persoanele cu afecțiuni preexistente, sunt mai expuse riscurilor.

Cele mai ridicate concentrații au fost înregistrate la stațiile de monitorizare B27-Voluntari, B15-Colentina și B11-Bragadiru. „La celelalte stații de monitorizare nu au fost vârfuri de concentrații evidente, dar concentrațiile medii orare de particule s-au menținut ridicate pe tot timpul zilei, fără variații semnificative. Acest fapt a condus la concentrații medii zilnice ce depășesc valorile limită stabilite de Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător,” precizează instituția.

Ce factori contribuie la poluarea de azi în Capitală?

În București, poluarea aerului este rezultatul mai multor factori care se combină. Printre aceștia se numără:

• Traficul intens: Mașinile, mai ales cele vechi sau care nu sunt întreținute corespunzător, emit cantități mari de particule fine și gaze toxice (NOx, CO). De asemenea, sunt frecvente embouteiajele care favorizează emisii constante.
• Fumul provenit de la încălzirea cu lemne și cărbune: În timpul sezonului rece, multe gospodării încă folosesc surse de încălzire pe bază de lemn sau cărbune, ceea ce contribuie semnificativ la poluarea aerului.
• Activitățile industriale: Deși mai puțin vizibile, anumite fabrici și zone industriale pot emite substanțe poluante, contribuind la creșterea nivelului de poluare.
• Condițiile meteo: Lipsa vântului sau inversiunile de temperatură pot „prinde” poluanții la nivelul solului, amplificând efectele nocive.

Cum afectează calitatea aerului sănătatea?

Pe termen scurt: Expunerea la aer poluat poate provoca iritații ale căilor respiratorii, tuse, dificultăți de respirație, dureri de cap, și oboseală. Aceste simptome pot fi temporare, dar pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi cei cu afecțiuni preexistente, pot duce la crize de astm sau alte complicații.

Pe termen lung: Expunerea constantă la poluarea aerului poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni cronice, cum ar fi astmul, bronșita cronică, hipertensiunea arterială, boli cardiovasculare sau chiar cancer pulmonar.

FOTO: Shutterstock