Diabetul și prediabetul pot accelera îmbătrânirea creierului, arată un nou studiu

Nu este prima dată când cercetătorii au descoperit o legătură între prediabet, diabetul de tip 2 și problemele de sănătate neurologică.

Acest nou studiu, publicat în Diabetes Care a utilizat învățarea automată pentru a compara vârsta creierului unei persoane cu vârsta sa cronologică. Rezultatele au arătat că persoanele cu prediabet și diabet de tip 2 aveau o probabilitate mai mare de a avea o vârstă cerebrală mai mare decât vârsta lor cronologică. Îmbătrânirea accelerată a creierului este asociată cu un risc mai mare de tulburări neurodegenerative, cum ar fi demența, și o rată de mortalitate mai mare.

Descoperirile ar putea avea implicații semnificative, având în vedere că unii cercetători prevăd că până în 2050 aproximativ 1,3 miliarde de oameni ar putea suferi de diabet.

Recomandări

Când va intra ultima tranșă de bani pe cardurile sociale din 2024. Ce schimbări aduce anul…

Data la care intră pensiile pe card în decembrie 2024. Ce se întâmplă cu cei care…

„Diabetul este un factor de risc bine stabilit pentru demență, dar rolul diabetului și prediabetului în stadiile incipiente ale îmbătrânirii creierului este neclar”, a declarat Abigail Dove, doctorand la Centrul de Cercetare a Îmbătrânirii de la Institutul Karolinska din Suedia. „Acestea sunt întrebări importante dintr-o perspectivă de sănătate publică, deoarece trebuie să înțelegem cum să protejăm sănătatea creierului persoanelor cu diabet pe măsură ce îmbătrânesc.”

Cu toate acestea, studiul a descoperit și un aspect pozitiv: adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, cum ar fi renunțarea la fumat, ar putea atenua această asociere.

Iată ce au spus experții despre noile cercetări, legătura dintre diabet și sănătatea creierului și despre lucrurile pe care le poți face pentru a susține îmbătrânirea sănătoasă a creierului.

Cum sunt legate sănătatea creierului și diabetul?

Mai multe studii anterioare au explorat relația dintre diabet și vârsta cerebrală. Un studiu din 2021 a descoperit că diagnosticul de diabet de tip 2 la o vârstă mai tânără este asociat cu un risc crescut de demență. Un alt studiu a arătat că, cu cât o persoană suferă mai mult timp de diabet de tip 2, cu atât este mai probabil să experimenteze modificări structurale ale creierului.

„Prediabetul și diabetul au un efect direct asupra îmbătrânirii creierului și riscului de demență”, a declarat Arman Fesharaki-Zadeh, MD, PhD, profesor asistent de psihiatrie și neurologie la Yale. „Debutul diabetului, în special în perioada de mijloc a vieții, este asociat cu un risc crescut de a dezvolta demență.”

Acest lucru este probabil legat de sistemul cardiovascular. Hiperglicemia — sau nivelurile ridicate de zahăr din sânge — poate promova stresul oxidativ, inflamația sistemică, acumularea de compuși potențial dăunători și probleme vasculare care pot duce la boli cardiovasculare. Toate acestea pot perturba bariera hematoencefalică, expunând creierul la substanțe toxice. Pe termen lung, acest lucru poate duce la atrofie cerebrală și alte probleme.

Cercetările au mai arătat că rezistența la insulină poate reduce aprovizionarea creierului cu glucoză, ceea ce poate contribui la reducerea materiei albe a creierului și la producerea de proteine asociate cu boala Alzheimer.

Modificările stilului de viață pot ajuta la combaterea îmbătrânirii creierului

Din cauza legăturilor cu tulburările neurodegenerative, schimbările cerebrale legate de diabet și îmbătrânirea accelerată a creierului sunt preocupări majore pentru sănătate. Totuși, vestea bună este că persoanele cu diabet pot lua măsuri pentru a-și reduce riscul de îmbătrânire accelerată a creierului.

Studiul recent a arătat că cei care urmează un „stil de viață sănătos optim” — nu fumează, consumă alcool deloc sau moderat și au o activitate fizică intensă — au prezentat o diferență mai mică între vârsta creierului și vârsta cronologică. Creierul persoanelor cu diabet care au respectat acest stil de viață a fost, în medie, cu 0,78 ani mai în vârstă decât vârsta cronologică. În schimb, cei care nu au adoptat aceste obiceiuri sănătoase au avut creiere mai în vârstă cu 2,46 ani în medie.

Fesharaki-Zadeh a explicat că „alegerile de stil de viață nesănătoase, inclusiv un stil de viață sedentar, pot duce la o activitate fizică redusă și la un control metabolic slab”. Persoanele cu un stil de viață sedentar tind să fie mai izolate social, ceea ce reprezintă un alt factor de risc pentru depresie și scăderea angajamentului cognitiv — ambele potențiali factori de risc pentru îmbătrânirea accelerată a creierului și demență.

Sursă foto: Shutterstock

Sursă: health.com