Sfântul Andrei 2024 – tradiții și superstiții în noaptea în care îl celebrăm pe ocrotitorului românilor. Ce trebuie să facă fetele tinere

Ziua de 30 noiembrie, dedicată Sfântului Apostol Andrei, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase și tradiționale pentru români. Pe lângă semnificația religioasă, ziua aceasta este înconjurată de o bogată zestre de obiceiuri și superstiții străvechi, moștenite din vremuri dacice.

Noaptea de 29 spre 30 noiembrie, cunoscută drept „Noaptea Sfântului Andrei”, este considerată magică, plină de mister și simbolism, fiind prilejul unor ritualuri pentru protecție, fertilitate și aflarea ursitului.

Cine a fost Sfântul Andrei?

Sfântul Apostol Andrei, numit și „cel dintâi chemat” la apostolie, este cunoscut ca ocrotitorul României. Potrivit tradiției biblice, Andrei a fost fratele Sfântului Petru și fiul unui pescar sărac din Galileea. După ce l-a urmat pe Iisus Hristos, a devenit unul dintre cei mai devotați apostoli, predicând Evanghelia și fiind martor al minunilor săvârșite de Mântuitor. Conform istoricilor, Andrei a ajuns să propovăduiască creștinismul și pe teritoriul Dobrogei de astăzi, fiind considerat apostolul care a adus lumina credinței în spațiul românesc.

Recomandări

Pentru a IV-a oară în acest an, solidaritatea salvează inimi de copii. Alți patru micuți au…

Feerie de Crăciun la Craiova. Al doilea cel mai frumos târg de Crăciun din Europa se…

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei

Noaptea lupilor și protecția gospodăriei

Una dintre cele mai populare credințe din noaptea Sfântului Andrei este legată de lupi. Se spune că în această noapte, lupii devin mai agili, pot să-și îndoaie gâtul rigid și nimic nu scapă din fața lor. Sfântul Andrei ar fi cel care „împarte prada” lupilor pentru iarnă. De aceea, gospodarii respectă cu strictețe anumite interdicții: nu se matură, nu se lucrează și nu se face curățenie în gospodărie, pentru ca lupii să nu fie atrași de casă sau de vite.

Tot pentru protecție, oamenii ung ușile, ferestrele, grajdurile și porțile cu usturoi. Chiar și animalele, cum ar fi vitele, sunt unse la coarne cu usturoi, pentru a fi ferite de atacurile fiarelor sălbatice. Obiectele tăioase, cum ar fi cuțitele și topoarele, sunt legate cu sfoară și ascunse, considerându-se că acestea atrag spiritele rele.

Strigoii și protecția prin usturoi

Una dintre cele mai misterioase credințe asociate acestei nopți este legată de apariția strigoilor – spirite rătăcitoare care ies în lume pentru a face rău oamenilor sau animalelor. Pentru a ține la distanță aceste spirite, oamenii consumă usturoi, se ung cu el pe frunte, piept și încheieturi, iar ferestrele și hornurile sunt bine sigilate. Se spune că, dacă un strigoi întreabă de afară: „Ai mâncat usturoi?”, omul din casă trebuie să păstreze tăcerea, altfel riscă să fie „mutește” (pedepsit prin pierderea graiului).

Vrăji și farmece pentru aflarea ursitului

Noaptea de Sfântul Andrei este cunoscută și ca „noaptea vrăjilor”, în care fetele nemăritate recurg la diverse ritualuri pentru a-și afla ursitul. Printre cele mai populare obiceiuri se numără:

Turta sărată: Fetele își prepară o turtă din aluat sărat, coaptă pe jar, și mănâncă jumătate înainte de culcare, punând restul sub pernă. Se spune că bărbatul care le apare în vis și care le aduce apă este cel sortit.

Semănatul grâului: Tinerele pun grâu la încolțit în ajun, iar răsărirea grâului indică norocul și prosperitatea din anul ce urmează.

Colacul cu usturoi: Un alt obicei este confecționarea unui colac cu usturoi în mijloc. Dacă usturoiul prinde rădăcini în zilele următoare, fata va avea noroc în dragoste.

Unele fete merg la fântână la miezul nopții, unde aprind o lumânare de la Paști și rostesc un descântec, cerând Sfântului Andrei să le arate chipul ursitului în reflexia apei.

Păzitul usturoiului – o petrecere tradițională

În unele zone ale țării, se organizează ritualuri colective precum „păzitul usturoiului”. Tinerii se strâng într-o casă, pun usturoi pe o masă împodobită cu tămâie și lumânări de Paști, iar întreaga noapte este petrecută cu jocuri și cântece. Dimineața, usturoiul este dus la biserică pentru sfințire, iar ulterior este păstrat ca leac împotriva bolilor și a spiritelor rele.

Tradiția grâului la încolțit și începutul sărbătorilor de iarnă

Un simbol al belșugului, grâul este pus la încolțit în această zi, iar modul în care crește este văzut ca o prevestire a norocului în anul ce vine. Tradiția marchează totodată începutul sezonului sărbătorilor de iarnă, ce continuă cu Sfântul Nicolae (6 decembrie) și culminează cu Boboteaza (6 ianuarie).

Sărbătoarea Sfântului Andrei este un prilej de întoarcere la tradițiile străvechi și de recunoaștere a ocrotirii spirituale oferite de acest sfânt apostol.

Sursă foto – SHEE HENG CHONG / Shutterstock