Sănătatea inimii începe în primul rând din farfurie. Iar pentru a reduce riscul afecțiunilor cardiovasculare care ucid anual aproape 18 milioane de persoane, ar trebui să dăm prioritate dietei mediteraneene! Iată câteva lucruri simple pentru sănătatea inimii.
Conform specialiștilor de la Harvard, dieta care previne bolile cardiovasculare ar trebui să conțină preponderent legume, fructe, cereale integrale, nuci și lactate fermentate. La acestea se adaugă cantități moderate de pește gras, carne de pui si ulei de măsline. Dieta mediteraneeană a fost aleasă în 2019 cea mai bună dietă, datorită numeroaselor beneficii pe care le are nu numai asupra inimii, ci şi asupra siluetei, creierului şi longevităţii.
Printre alimentele recomandate în dieta mediteraneeană se numără roşiile, broccoli, kale, spanac, conopidă, ceapă, castraveţi, mere, pere, portocale, spşune, pepene, nuci, migdale, caju, seminţe de floarea-soarelui, fasole, linte, năut, cartofi dulci, orez integral, somon, macrou, păstrăv, fructe de mare, carne slabă de pui, curcan sau raţă, iaurt grecesc, avocado, usturoi etc.
Alcoolul trebuie consumat cu măsură, dacă se poate, chiar deloc. La fel și produsele procesate cu multă sare, sucurile cu mult zahar și alimentele prăjite care conțin grăsimi periculoase de tip trans. Carnea roșie trebuie consumată ocazional, la fel și brânzeturile hipercalorice, bogate în grăsime.
Atenție maximă la conținutul de sare al alimentelor. Cele procesate conțin cantități mari care cresc riscul de hipertensiune arterială.
Pe de altă parte, ar trebui să prioritizăm alimentele bogate în potasiu. Acesta se găsește în banane, portocale, caise, fructe uscate, fasole, linte, spanac, broccoli, cartofi, mazăre, iaurt, nuci și cereale integrale.
Toate acestea pot contribui la reducerea riscului cardiovascular, alături de renunțarea la fumat, mișcare și eliminarea kilogramelor în plus.
Totodată, specialiştii explică cum oamenii cu venituri mici au probleme cu somnul. Persoanele sărace lucrează în ture, locuiesc în periferii aglomerate şi poluate. De asemenea, mulţi dintre ei au avut o copilărie grea, confruntându-se prea devreme cu anxietatea socială.
Persoanele sărace nu au acces la o alimentaţie sănătoasă şi nu îşi permit investigaţii medicale complete. Studiile au arătat că lipsa veniturilor şi odihna insuficientă afectează în mod diferit cele două sexe. Lipsa somnului conduce la apariţia bolilor de inimă la 14% dintre bărbaţi.