Invitații emisiunii CSID.RO Live din 22 aprilie, ora 17, sunt dr. Anca Hâncu, nutriționist, Mirela Retegan, fondatoare Gașca Zurli și Diana Stănculeanu, psiholog clinician din echipa „Pagina de psihologie”.
Cele trei invitate discută pe larg, alături de Beatrice Osanu și Bianca Poptean, jurnaliste „Ce se întâmplă, doctore?” despre alimentația corectă în această perioadă, despre cum putem fi moderați la masa de Paște, dar și despre atacul de panică.
Anca Hâncu, nutriționist, ne-a vorbit despre ce alegeri sănătoase să facem pentru masa de Paște.
Legat de câte ouă avem voie, nutriționistul a amintit că e indicat unul pe zi: „Cam un ou în dimineața de Paște, încă unul a doua zi, maxim două ouă pe zi este rația pe care nu ar trebui să o depășim”
„Persoanele care au colesterolul mărit, care au alte tulburări, vor avea alte restricții de care trebuie să țină seama, în funcție de ce le zice medicul”, precizează experta.
„Eu am văzut că există în comerț și ouă gata fierte. O săptămână ar fi termenul maxim, să nu ținem prea mult aceste ouă. Să nu facem prea multe. Ele nu trebuie toate mâncate”, explică dr. Anca Hâncu.
Despre cozonac, specialista spune că: „O felie de cozonac, sau o jumătate, dimineața la gustare, la scurt timp după micul dejun”.
Anca Hâncu a mai transmis câteva sfaturi pentru o masă sănătoasă de Paște:
„Aș propune la cină să ne liniștim puțin, să ieșim la o plimbare, și să o trecem spre o salată și cu o bucațică de brânză.”
„Când avem senzație de preaplin e un semn că nu facem ceva corect.”
„Să nu treacă Paștele cu 3 kilograme în plus pentru că ne dezechilibrăm și acest dezechilibru ne poate costa mai târziu.”
Mirela Retegan, fondatoare Gașca Zurli, a amintit cât de important e să mâncăm la ore fixe: „Hai să mâncăm la ore fixe și oamenii simpli au descoperit că pot singuri să își organizeze cât de cât masa”.
Diana Stănculeanu, psiholog clinician din echipa „Pagina de psihologie”, a explicat ce înseamnă de fapt un atac de panică.
„Atacul de panică este cea mai intensă și acută formă de anxietate. E un cumul de 3 factori:
O stare de neliniște, de angoasă cumulate cu un val de senzații neplăcute, de la palpitații, transpirații puls crescut, senzație de sufocare, de gheară în gât, dureri sau apăsări în piept, crampe musculare, gol în stomac, fiori reci, sau de căldură, senzația că nu sunt eu în corpul meu. E de ajuns să avem 4, 5 simptome, nu trebuie să le avem pe toate.
La nivel cognitiv apar gânduri precum: voi înnebuni, voi pierde control sau voi muri.
Acestea sunt elementele definitorii ale atacului de panică. Ele fac să fie una dintre cele mai greu de dus senzații”, explică psihologul.
„Avem factori care ne predispun: o situație cu un grad de stres ridicat prelungit – cum e pandemia -, o senzație de pierdere: a partenerului, a locului de munca, o veste proastă: de exemplu, o boală a unui membru din familie. O persoană cu o fobie de avion s-ar putea să facă un atac de panică la gândul că se va sui în avion”, spune Diana Stănculeanu.
„Există o predispoziție genetică, persoanele mai introvertite, cu un nivel crescut de a trăi emoții negative, care au avut în familie părinți cu anxietate, care au adus un model de hiperprotecție. Cu aceste predispoziții, într-un context de viață stresant, acolo înflorește atacul de panică”, precizează psihologul