CSID.RO Live, 30 septembrie: despre microbiom, probiotice și dependențe

În emisiunea CSID.RO Live din 30 septembrie, moderată de Beatrice Osanu și Bianca Poptean, jurnaliste CSID.RO,  invitatele sunt: Dr. Anca Hâncu, nutriționist, Dr. Mădălina Stan Ilie, medic primar gastroenterologie, SANADOR, Nora Neghină psihoterapeut.

Nutriționist: Microbiomul poate fi dezechilibrat foarte ușor. E suficient să avem 2 ore de stres

Dr. Anca Hâncu, nutriționist: Microbiomul este unic pentru fiecare persoană în parte. E influențat genetic, dar și de stilul de viață, de ce mâncăm, de sex. Microbiomul poate fi dezechilibrat foarte ușor. E suficient să avem 2 ore de stres.

Dieta vestică caracterizată prin alimente ultraprocesate, cu zaharuri, dezechilibrează cel mai mult microbiomul. Ce ajută este un meniu bogat în fructe, legume, carne albă, dar nimic să nu fie în exces.

Recomandări

CSID. RO Live, 16 septembrie, ora 18.15: vegetarianismul și atașamentul

CSID.RO LIVE, 17 iunie, ora 17: despre traumă, violență domestică și strategii antistres

Prebiotice sunt alimentele care aduc hrana pentru bacteriile bune și aici se încadrează fibrele. Probiotice se găsesc în iaurt, kefir, sana, e bine să le alternăm. Probioticele sunt prezente și în varza murată, murăturile fermentate în sare – nu în oțet – dar și borșul.

Există psihobiotice care produc efecte asupra sănătății psihice.

Semnale de alarmă în bolile gastroenterologice

Dr. Mădălina Stan Ilie, medic primar gastroenterologie: Cea mai importanta parte este durata. Dacă un pacient are simptome de mai mult de 3 săptămâni, o lună, atunci ele sunt cronice și ar trebui investigate.

Dacă apare durerea abdominală, dacă are scaune cu sânge sau dacă vârsta pacientului este peste 50 de ani, acestea sunt semnale de alarmă.

Dacă luăm antibiotic, fără probiotic, putem dezvolta rezistență la acest antibiotic sau putem dezvolta diaree.

Riscul excesului de fibre este balonarea, se formează exces de gaze. Atunci pacientul trebuie să ia probiotic.

Psihoterapeut: Diferențele dintre dependențe și pasiuni

Nora Neghină psihoterapeut: Cel mai ușor ne putem da seama de o adicție făcând o comparație cu pasiunea sau plăcerea.

Într-o adicție nu avem control, nu ne putem opri, chiar dacă vedem că sunt consecințe negative. În pasiune, putem spune stop. De asemenea, putem să ne oprim dacă vedem că provoacă neplăceri celor din jur. Adicția creează o deconectare de persoanele dragi din jur, le cauzează o durere persoanelor apropiate.

În adicții, persoana tinde să se izoleze. Când vorbim de o pasiune, se conectează cu ceilalți, cu multă creativitate, cu bucurie, nu este cazul în adicție.

Ce adicții au românii: „Persoana dependentă nu își dă seama ce face”

Românii au adicții precum consumul de alcool și fumatul, dar există dependențe de substanțe mai nocive decât tutunul, cum sunt drogurile. Putem deveni dependenți prin consumul de ecrane, de jocuri video, de jocuri de noroc, pornografie, shoppingul, de muncă. Mai putem întâlni dependența de mâncare.

Dependența tinde de mecanismul psihologic din spate, și anume lipsa conectării cu ceilalți, lipsa de relații interumane. Persoana dependentă, de obicei, nu prea își dă seama ce face. Cei din jur sunt primii care observa că ceva nu este în regulă.

Terapia de grup este foarte eficientă

Terapia de grup este foarte eficientă. Nu întâmplător se folosesc foarte mult grupurile în SUA pentru dependența de alcool. E important pentru tot ce înseamnă rușine, pentru tot ce poate internaliza o persoana ce dezvoltă dependențe.