Invitații emisiunii CSID.RO Live din 25 martie, ora 17:00, care abordează depresia și insomnia au fost: Dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru; Nora Neghină, psihoterapeut; Cori Grămescu, coach de lifestyle și nutriție; Prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog; Dr. Mihai Radu Ionescu, medic specialist neurolog
Nora Neghină, psihoterapeut, a vorbit despre consilierea în cazul celor care suferă de depresie.
„Vorbim de consiliere, pe de o parte, și de terapie, pe altă parte. Consilierea este pentru persoanele care nu întrunesc praguri clinice pentru terapia bolii, iar terapia este pentru cei care se poate pune un diagnostic clinic clar.”
„Depresia este o boală parșivă, nu se instaurează de pe o zi pe alta, ci este o coborâre lentă în infern. Lipsa de chef este marcantă în depresie. Omul trebuie să învețe că trebuie să se forțeze puțin pentru ca să apară plăcerea.”
În ceea ce privește copii și adolescenții, expertul îi sfătuiește pe părinți să ia măsuri încă de la primele semne de anxietate.
„Suntem după un an de zile de anxietate, iar anxietatea am putea spune că este anticamera depresiei, asta dacă anxietatea a durat pe o perioadă foarte lungă. Aș zice să nu aștepte foarte mult, ci de la primele de semne de lipsă de plăcere, lipsă de chef (să se adreseze medicului n.r.)”.
Dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru, a vorbit despre un studiu despre sănătatea psihică din perioada pandemiei.
„42% din oameni au avut simptome anxioase și depresive. Putem gândi că o astfel de pandemie nu avea cum să nu aibă efecte atâta de dramatice asupra psihicului.”
„Sunt sigură că vom suferi ani la rând de stres post-traumatic. Vorbim de un efect global al unor întregi generații. Efectul va avea răsunet probabil pe întreaga noastră generație”.
Cori Grămescu, coach de lifestyle și nutriție, a povestit că a suferit de depresie de două ori. Prima oară a depășit momentul, însă depresia i-a revenit la începutul acestui an.
„Toată această nesiguranță, din păcate, depresia mea a revenit destul de violent anul acesta. Am luat o decizie rapidă și radicală: am mers la un consult psihiatric. Din fericire, echipa de medici mi-a recomandat o lună de observație, deci nu sare nimeni să-ți dea pastile”.
„Am prioritizat somnul, am evitat lumina albastră, am ieșit în aer liber cel puțin jumătate de oră pe zi. Lucrurile care m-au ajutat cel mai tare au fost: să-mi canalizez furia – să merg la kickbox – , a doua tehnică a fost să desenez, a treia a fost să mă deschid la cei apropiați, de obicei tendința e să ne ascundem”.
„În perioadele cele mai negre de depresie era realmente un efort să mă ridic din pat și să mă spăl pe dinți”.
„O să vină o zi când nu o să mai fie la fel de rău” – a fost un gând care a ajutat-o pe Cori Grămescu în perioada depresiei.
Prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, a vorbit despre cât de important este somnul pentru sănătatea noastră.
„Somnul e important pentru că reprezintă o treime din viața noastră și dacă nu îl respectăm poate să creeze o multitudine de probleme.
Sunt o multitudine de boli alimentate de insomnie: stare prediabetică, boli cardiovasculare și chiar cancer. Acestea sunt provocate de modificările hormonal”.
„Sindromul de apnee în somn, adică oprirea respirației timp de câteva secunde, 60% dintre pacienții cu apnee sunt supraponderali. Acești pacienți trebuie identificați. Ei au și transpirații în timpul nopții, se trezesc obosiți, au micțiuni frecvente și deseori e afectată și viața sexuală”.
Medicul avertizează că apneea în somn trebuie tratată cu seriozitate, de aceea se recomandă mersul la un specialist în acest caz.
Dr. Mihai Radu Ionescu, medic specialist neurolog, a explicat ce afecțiuni riscă cei care suferă de insomnie.
„Ca să pui un diagnostic de insomnie nu e necesar să faci o analiză a somnului. În sensul că aici, pacienții relatează că dorm puțin, le este dificil să adoarmă, se trezesc mai devreme”.
„Nu e cantitatea somnului, ci este efectul secundar, ce afectează viața ulterior, anxietatea ulterioară”, a precizat medicul.
„Sunt un număr mare de afecțiuni care par că se agraveze, riscul cardiovascular, pacienții cresc în greutate, crește riscul de a face diabet. Se formează ca un cerc vicios: pacienții devin obezi, au apnee”.