Accidentul vascular cerebral la tineri este o consecință a stilului de viață marcat de obiceiuri nocive. Printre acestea se numără stresul, fumatul, alimentația dezechilibrată, lipsa de somn, sedentarismul, dar și afecțiunile asociate care generează fenomene de agregare intravasculară (de exemplu: obezitate, ateroscleroză, tromboză venoasă profundă, boala arterială periferică, sindromul antifosfolipidic, factorul V Leiden etc.).
În momentul de față, accidentul vascular cerebral (AVC) este principala cauză de dizabilitate din România și principalul cost social pe termen lung. Statisticile arată că 4 români mor din cauza accidentului vascular cerebral la fiecare oră.
Pacienții cu AVC nu se pot întreține singuri, au nevoie de însoțitor, ceea ce ridică semnificativ costul social, declară prof. univ. dr. Gheorghe Iana, medic primar radiologie și imagistică medicală.
Potrivit specialistului, accidentul vascular cerebral este de 2 tipuri:
Se produce atunci când un vas cerebral ce deservește o anumită zonă are lumenul îngustat sau ocluzionat, rezultând o reducere severă a fluxului sanguin. Stenoza sau ocluzia unui vas cerebral este cauzată de depunerea de colesterol în intima vasului sau de prezența unui tromb (fie format în situ prin ruperea unei plăci de aterom, fie embolizat, cel mai frecvent din atriul stâng la pacienții cu fibrilație atrială).
Se produce atunci când se rupe un vas cerebral. Acest tip de AVC apare atunci când vasul este supus unui stres (valori mari ale tensiunii arteriale, traumă, supradozaj cu anticoagulante) sau când peretele vascular are o structură fragilă – anevrismul cerebral întâlnit la pacienții cu boli de colagen, depuneri de proteine în peretele vascular, angiopatia produsă de amiloid.
La rândul lor, accidentele vasculare ischemice se împart în AVC de etiologie arterială și AVC prin tromboză de sinusuri cavernoase. În peste 85% din cazuri, accidentele vasculare cerebrale sunt cele prin ocluzie arterială cauzată de un cheag de sânge.
Accidentul vascular cerebral este a doua mare cauză de morbiditate la persoanele adulte, după bolile cardiovasculare. Din păcate, frecvența acestei patologii la vârste tinere este din ce în ce mai crescută. Dacă în trecut era o problemă cu care se confruntau persoanele vârstnice, acum granița de vârstă s-a mutat și spre persoanele tinere”, a adăugat profesorul Iana.
O investigație importantă pentru prevenția accidentului vascular, prea puțin cunoscută de români, este ecografia Doppler vasculară. Această investigație analizează carotida, locul unde se formează cel mai des cheaguri de sânge, care pleacă mai departe spre arborele vascular, putând bloca un vas cu destinație arterială.