Atacurile de panică sunt cea mai spectaculoasă și intensă formă a unei tulburări de anxietate. Ce ascund acestea, dar și cum putem trece peste ele, ne-a explicat Diana Stănculeanu, psiholog clinician și parte a echipei „Pagina de Psihologie”.
Sunt nenumărate tulburări de anxietate, atacul de panică fiind doar unul dintre ele. Pentru a vorbi de un atac de panică, ar trebui să fim în prezența unui cumul de trei factori importanți.
Primul, la nivel emoțional atacurile de panică se manifestă printr-o stare de neliniște, de frică, de angoasă, de anxietate de foarte mare intensitate, copleșitoare ca intensitate. Al doilea factor se referă la valul de senzații corporale neplăcute: de la palpitații, transpirații, puls crescut, tremurături, senzația de sufocare, de gâtuire, dureri de apăsare în piept plus o categorie întreagă de manifestări digestive (de la crampe musculare, gol în stomac sau senzația de deranjare la stomac), fiori reci pe șira spinării, frisoane sau valuri de căldură, țiuit în urechi, senzația de amețeală, de leșin, că nu sunt eu în corpul meu. Este suficient să avem patru sau cinci din aceste manifestări și unul dintre următoarele trei gânduri: voi înnebuni , voi pierde controlul sau voi muri.
În momentul în care punem laolaltă un astfel de gând cu o stare emoțională din zona de frică, panică, neliniște la nivel copleșitor și cu câteva răspunsuri la nivelul corpului, avem un atac de panică. Toate aceste componente fac ca acestea să fie unele dintre cel mai greu de dus dintre tulburările de anxietate.
Există anumiți factori cre ne predispun la atacuri de panică ce pot apărea în: situații cu grad ridicat de stres prelungit – cum e pandemia, în situații de pierdere ( a unei persoane dragi, divorț, o schimbare semnificativă sau pierderea locului de muncă), o veste foarte proastă cu impact pe termen mediu și lung ( vestea unei boli grele pentru un mebru al familiei).