În țara noastră, în jur de 60% dintre decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, potrivit datelor Societății Române de Cardiologie. Tocmai de aceea bolile cardiovasculare nu pot fi puse în stand by chair dacă suntem în plină pandemie. Vorbim astăzi despre urgențele în chirurgia cardiovasculară cu Dr. Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară.
Urgențele în chirurgia cardiovasculară reprezintă acele situații în care viața pacientului este pusă în pericol în perioada relativ imediată. Și chiar dacă persoanele sunt bine clinic, asta nu înseamnă că nu au o indicație clară de a se interveni chirurgical cât mai rapid cu putință.
Unul dintre cazurile importante când vorbim despre chirurgia cardiovasculară este anevrismul de aortă, acea dilatare a unuia segment sau mai multor segmente ale aortei care poate duce la ruperea acesteia. La o dilatare de peste 6,5 centimetri, 48% dintre cei care suferă de așa ceva pot deceda în primul an. Aceasta este o urgență medicală ce trebuie operate cât mai repede cu putință.
O altă urgență poate fi cardiopatia ischemică cu specificul de stenoză de trunchi de coronară stângă ce poate duce la moarte subită.
Mai putem vorbi de urgențe vasculare cu obstrucții vasculare carotidiene, mezenterice, ale membrelor superioare sau inferioare prin obstrucția brutală a unei artere, acestea fiind niște urgențe susceptibile de a da complicații grave. În principal, vorbim despre infarct.
La intervențiile ce trebuie făcute de urgență, în spate există o simptomatologie destul de zgomotoasă care îl împinge pe pacient să se prezinte la medic. Însă, sunt și situații în care pacientul din punct de vedere clinic este bine și nu își dă seama de gravitatea situației. De multe ori medicii sunt puși în situația de a „forța” bolnavul să înțeleagă că în lipsa unei intervenții chirurgicale, acesta își va pierde viața. Tocmai pentru că pacientul nu are nicio durere.