Până la un anumit punct, stresul are efecte pozitive asupra organismului uman. Practic, ne mobilizează și ne dă energia de a face față provocărilor de tot felul. Efectele nocive ale stresului își fac simțite prezența atunci când vobim de stres cronic.
În milioane de ani de evoluție, organismul uman a dezvoltat mecanisme de apărare în fața amenințărilor de tot felul. Astfel, în momentul când oamenii se confruntau cu pericole, organismul uman își mobiliza toate resursele pentru a face față factorilor de stres. Vorbim de hormoni, neurotransmițători și alte componente ale sistemului neuroendocrin implicate în reacții chimice complexe care practic ajutau orice ființă să se descurce în fața pericolelor.
Odată ce acestea treceau, mecanismele de tip „fight or flight” se dezactivau. Însă în ultimii 50 ani, oamenii răspund cu aceleași mecanisme în fața unor factori precum solicitările din viața de zi cu zi sau de la job care nu pun viața în pericol. Activate non stop de stresul cronic, mecanismele de tip „flight and fight” slăbesc organismul și-l fac vulnerabil în fața îmbolnăvirii.
Stresul cronic generează în organism un nivel crescut de cortizol, un hormon secretat de glandele corticosuprarenale. De asemenea, poate duce la un nivel constant crescut al tensiunii arteriale și al glicemiei, iar glicemia crescută poate contribui la excesul ponderal.
Nivelurile crescute ale cortizolului au fost asociate cu afectarea sistemului imunitar. Toate aceste aspecte sunt cu atât mai importante în contextul pandemiei, pentru că efectele nocive ale stresului precum un sistem imunitar scăzut sau creșterea în greutate slăbesc organismul și-l fac mai vulnerabil în fața infecțiilor de tot felul.
În interviul video pe care ni l-a acordat, dr. Ruxandra Dobrescu, medic primar endocrinolog, explică pe larg impactul pe care îl are stresul cronic asupra oamenilor și modul cum efectele stresului își fac din ce în ce mai simțite prezența în viețile noastre.