Alimentele fermentate natural și fermentarea asigură bacteriile benefice pentru organism, care favorizează digestia și protejează imunitatea. Conservarea alimentelor prin fermentare este o practică extrem de veche, venită din necesitatea de a asigura alimente sezoniere sub această formă atunci când nu se mai găseau în stare proaspătă.
Cel mai vechi produse fermentate rămân, desigur, berea și vinul, dar oamenii conservau și kimchi în Coreea, varza sub formă de sauerkraut în Germania, laptele sub formă de brânza în comunitățile de crescători de animale. Fermentarea este pentru cei care își doresc să se întoarcă la originile mâncatului sănătos. Chiar și marii bucătari s-au orientat către această practică odată cu noile cercetări care arată că fermentarea, prin culturile de drojdii și bacterii benefice, îmbunătățește nu doar gustul, ci și proprietățile pentru sănătate ale alimentelor.
Prin fermentare, alimentele dobândesc o serie de enzime benefice și o varietate de probiotice. Procesul fermentării este complex și diferit, în funcție de tipul fermentării. La baza, însă, consta în expunerea alimentelor la bacterii și drojdii, ceea ce face ca nutrienții să fie mult mai rapid absorbiți de organismul uman și facilitează procesul digestiv. Cercetări recente arată ca alimentele fermentate îmbunătățesc funcționarea sistemului imunitar, și, odată cu identificarea unei rețele neuronale extrem de fine și sensibile la nivelul sistemului digestiv, s-a a stabilit că bacteriile bune, provenite din fermentare, îmbunătățesc, deopotrivă, starea psihică.
Pe lângă furnizarea de nutrienți necesari desfășurării procesului de supraviețuire umană, alimentele fermentate furnizează organismului o serie de substanțe, numite probiotice. Din punct de vedere al „identității” lor, probioticele sunt microbi si bacterii. Trăiesc în intestine și organismul uman nu poate funcționa fără ele. Probioticele ajuta digestia, reglează metabolismul, stimulează sistemul imunitar. Probioticele reprezintă un adevărat microunivers care trăiește în sistemul nostru digestiv, cu predilecție în intestine, și care, în total, cântărește între două și trei kilograme.
Ultimii zeci de ani au stat sub semnul curățeniei excesive, recomandările fiind eliminarea germenilor și bacteriilor pe cât mai multe căi și cât mai agresiv, cel mai adesea prin intermediul administrării de antibiotice. Ulterior, s-a constatat că acest lucru a slăbit puterea sistemului imunitar, a deteriorat calitatea microbiomului uman, mai cu seamă a bacteriilor bune și a mărit rezistența ala antibiotice a agenților patogeni.
Drept consecință, s-a revenit asupra importanței bacteriilor bune din organism, recomandările fiind să încercăm să populăm universul microbiomului uman cu probiotice de provenientă cât mai naturală, din alimente fermentate.