Vocea criticului interior poate fi destul de prezentă în mintea noastră, mai ales dacă am avut un părinte sever sau critic. Colega noastră, Bianca Poptean, psiholog, ne-a spus mai multe despre această voce care nu ne este aproape deloc benefică.
Știi acea voce care ne spune adesea să nu ne apucăm de un lucru că nu suntem îndeajuns de buni să reușim? Acea voce care, exact când să ne apropiem de un succes, ne spune într-una că nu merităm? Ei, aceasta este vocea criticului nostru interior.
Sursa criticului interior poate fi un părinte sau un bunic critic, ori un profesor sever care ne-a spus mereu că trebuie să fim mai buni, să obținem rezultate și mai bune sau nu ne-a lăudat atunci când am avut succes, nevalidându-ne importanța de care orice copil are nevoie. Sau, poate, am avut ca model un părinte perfecționist care, prin psropriul comportament a setat standarde foarte înalte la care noi încă ne raportăm.
Pentru a mai domoli vocea criticului interior, e important să pui pe hârtie toate realizările și calitățile tale – să le înveți pe dinafară- și, de fiecare dată când te critici singur să-ți spui în gând sau cu voce tare câte lucruri ai realizat și câte calități ai.